Scurt istoric Mănăstirea Almaş se află situată pe valea pârâului Almaş , la 9 km. NV de oraşul Piatra - Neamt , într-o mica depresiune străjuita de munţii Stânişoarei.

            Alături de celelalte mănăstiri nemţene : Neamţ, Bistriţa , Secu, Sihăstria , Sihla , Agapia , Văratec , Horaiţa , Durău, Peştera, Bisericani, Pângăraţi Tarcău ,Tazlău, Nechit , Petru -Vodă ,Războieni, Ceahlau , mănăstirea Almas este un monument de o mare valoare istorico - culturală si artistica.

Cel dintâi altar de rugăciune a fost ridicat aici în anul 1659 de către familia  mocanului Vasile şi Maria Almaş, precum  şi preotul Constantin Basarabeanu, pribegi pe aceste meleaguri, primul originar din ţinutul Haţegului ,iar al doilea din apropierea lacului Talpug – Basarabia . Această biserică a fost distrusă de tătari, din care se  mai păstrează  Sfânta Masă.

            In anul 1715, Doamna Ecaterina , soţia spătarului Iordache Cantacuzino , ctitoreşte un paraclis din lemn , lângă biserica lui Almas , punându-i hramul “Sf.Ierarh Nicolae “.

Actuala biserică din piatră este ctitoria logofătului Lupu Balş şi a monahului Rafail, construită în  1821 ,având hramul “Duminica Tuturor Sfintilor “.

Biserica a fost extinsă în anul 1857 când  i s-a adăugat pronaosul din cărămidă de către boierul de origine greaca, Dimitrie Palada.

  In această mănăstire din Almaş, s-au ostenit călugări până în anul 1843, iar din acel an si până în 29 august 1960 a fost schit de maici sub oblăduirea mănăstirilor din Gârcina şi Văratic, având în 1890 ca stareţă pe maica Suzana Ştefănescu, sora episcopului de Roman ,Melchisedec Stefănescu, originar din comuna Gârcina, de care aparţinea şi schitul Almaş.

            Redeschis în primăvara anului 1987, sub jurisdictia mănăstirii Horaiţa, aici încep lucrări de reconstrucţie si reparaţii, care se vor finaliza în 1995, când biserica va fi resfinţită de către I.P.S. Mitropolit Daniel, primind  hramul “Acoperamantul Maicii Domnului “

            Din 1990 este mănăstire de călugări de sine stătătoare .

          Arhitectonic, biserica are formă de navă, cu trei turle aplicate pe axa E-V,  având pridvor, pronaos, naos cu două abside dreptunghiulare şi altar cu o singură absidă dreptunghiulară .

La exterior tencuiala a fost realizată cu praf de piatră , temelia este din piatra, iar ornamentaţia simpla aparţine stilului neoclasic. In interior se impune prin măreţie si stil, iconostasul (catapeteasma) care este  inspirat din natura si ornamentaţia populara.

Uşile împărăteşti sunt o adevărată broderie în lemn, iar coloanele, capitelurile si arcadele formează patru registre sculpturale echilibrate.

Amvonul, sculptat în lemn de stejar de către sculptorul Constantin Moroiu, care  impresionează prin variaţia de motive florale, basoreliefuri şi împletituri.

            Pictura bisericii a fost realizată în tehnica fresco în stil neo-bizantin de către pictorii Gheorghe Bratiloveanu si Mihai Stancu din Suceava .

Pe iconostas  icoanele Iisus Hristos binecuvântând, Maica Domnului cu pruncul, Deisis şi Sf. Ioan Botezatorul creează adevărate modele iconografice . In pridvor, pronaos, naos si altar întreg ansamblul pictural ,respectă erminia tradiţională, şi surprinde prin armonie, grafica liniilor de contur si dinamica personajelor reprezentate.

In biserică se află icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana, dăruită mănăstirii de monahul Ghervasie, de la  Mănăstirea Durau şi iconostasul adus de către Vasile Almaş din Haţeg,  datat din prima jumătate a secolului .al XVII-lea.

         Detalii pictură (fresco), iconostas şi icoana făcătoare de minuni a Sfintei Ana

            Clopotniţa veche este înlocuită din 1997 de alta nouă în stil moldovenesc şi adăposteşte cinci clopote, cel mai mic cântărind 100 kg., iar cel mai mare 1200 kg.

            Ansamblul mănăstirii Almaş cuprinde şi un corp de chilii,  muzeul mănăstirii adăpostit de paraclisul Sf. Nicolae, aghiazmatarul aşezat între muzeu si biserica, precum şi gospodăria anexă.

                                                Clopotniţa, corpul de chili şi aghiazmatarul

In mănăstirea Almaş se ostenesc 18 vieţuitori.

Informaţii şi fotografi oferite de

STARET ,Arhim. Niţă Liviu Laurenţiu